BRAIN FOOD ©

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului nostru să se modifice pe parcursul vieții în funcție de experiențele pe care le trăim. În lumea care ne înconjoară învățarea nu este doar posibilă până la finalul vieții, ci și necesară. Trebuie ea, însă, să fie formalizată și ghidată de un sistem sau are fiecare dintre noi capacitatea să învețe autonom? Ți-ai creat vreodată un sistem propriu de a învăța informații sau abilități noi în care să simți că procesul este mai fluid și mai puțin mecanic? Câte lucruri noi ai învățat de când nu mai faci parte din învățământul formal? Vorbim astăzi despre cea mai importantă abilitate pentru viitor, învățarea autonomă, cât și structura și beneficiile ei cu Traian Brumă, cofondator al Universității Alternative și un om care a călătorit doi ani în jurul lumii pentru a înțelege cum funcționează învățarea autonomă și comunitățile auto-organizate.

De multe ori ne gândim la noi ca fiind diferiți de alte mamifere când vine vorba de cogniția noastră complexă, de capacitatea de a folosi limbaj, de a călători mental în timp și de a ne imagina lucruri.Dar când vine vorba de sisteme emoționale, oare suntem chiar așa de diferiți? Este iubirea o constantă universală a experienței emoționale? Dar nevoia de joc și joacă? E ceva ce face parte din biologia noastră, sau este o perioadă trecătoare din copilărie? Descoperă în acest Brain Food cele șapte sisteme afective universale descoperite de Jaak Panksepp, părintele neuroștiinței afective, și cum ne influențează ele viața emoțională și motivațională.Resurse:1. Jaak Panksepp, Archeology of the Mind, neurocercetător, 2012, carte

Trăim în orașe cu milioane de oameni, totuși ne simțim singuri. Locuim în blocuri cu zeci sau sute de vecini, dar nu îl cunoaștem pe niciunul dintre ei. Traversăm orașele în mașini bară la bară zi de zi, dar arareori ne uităm unii în ochii celorlalți. Ce ne face să ne simțim izolați și singuri chiar și atunci când suntem înconjurați de oameni? De ce chiar aglomerările sunt cele care contribuie la sentimentul de singurătate? Vorbim în acest Brain Food despre cum arată izolarea într-o lume supraaglomerată, dar și ce putem face pentru a ne reconecta cu noi înșine și cu ceilalți, împreună cu Eduard Ezeanu, coach și trainer și psihoterapeut cognitiv-comportamental.Resurse:1. Catherine M. Pittman & Elizabeth M. Karle, Rewire Your Anxious Brain: How to Use the Neuroscience of Fear to End Anxiety, Panic, and Worry, carte, 20152. Michael W. Otto & Stefan Hofmann, Cognitive Behavioral Therapy for Social Anxiety Disorder, carte, 2008

Cum arată independența financiară și când putem considera că am obținut-o? Dar, mai ales, care sunt pașii pentru a o obține? Suntem adesea prinși în așa-zisa roată de hamster, în care muncim toată viața, nu pentru noi sau bunăstarea noastră, ci pentru a îndeplini o serie de obiective pe care am învățat că e nevoie să le îndeplinim pentru a fi membri funcționali ai societății. Dar cum ar arăta, de fapt, împlinirea și starea de bine pentru noi dacă nu ne-am mai uita la creditul la casă, căsătorie și copii ca fiind obligatorii, ci ne-am uita, în schimb, la ce ne dorim, de fapt, să obținem? De unde putem începe în drumul spre independență financiară, care sunt instrumentele, de cât timp și, mai ales, de câți bani avem nevoie? Vorbim astăzi despre toate acestea și multe altele cu Cristina, fondatorul proiectului Primul Milion, un proiect de educație financiară care își propune să ajute cât mai mulți români să dezvolte o relație mai sănătoasă cu banii și să facă pași zilnici către independeța financiara la care toți visăm. 

Sunt într-adevăr bărbații de pe Marte și femeile de pe Venus? Există diferențe psihologice fundamentale între cele două sexe, sau sunt ele mai degrabă construite de societate? Sunt bărbați într-adevăr mai conștiincioși și femeile mai agreabile? Care dintre sexe este, pe medie, mai predispus la depresie și anxietate, dar la sociopatie? Ar trebui să se joace toți băieții cu soldăței și toate fetele cu păpuși?Explorăm în acest Brain Food despre diferențele între sexe din perspectivă biologică, dar și a personalității și deschidem conversația despre cum percepția noastră despre acestea este amplificată și alterată de relieful educațional și cultural. Resurse:1. Sex differences in human neonatal social perception, Jennifer Connellana, Simon Baron-Cohena, Sally Wheelwrighta, Anna Batkia, Jag Ahluwaliab, studiu, 2000 - https://www.math.kth.se/matstat/gru/5b1501/F/sex.pdf2. Behavioral gender differences in the neonatal period according to the Brazelton scale, articol, 2006 - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16814961/3. Experience-independent sex differences in newborn macaques, articol, 2016 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4726418/4. Hold on to your kids, Gabor Mate, Gordon Neufeld, carte, 2004 5. Behave, Robert Sapolsky, carte, 2017

Știm că în formarea și dezvoltarea personalității contează atât nature - componentele înnăscute, cât și nurture - influența mediului. Dar cât de mult contează mediul de fapt? De la viața intrauterină, la părinți, la colegii din școală și prietenii cu care petrecem cel mai mult timp, la cum arăta camera noastră din copilărie, ce cărți aveam în bibliotecă și ce vedeam pe fereastră, ce rula la televizorul lăsat pornit de părinți și care erau cele mai frecvente conversații în casă, toate acestea influențează subtil evoluția noastră psihologică. Ascultă Brain Food-ul de astăzi, unde descoperim împreună cum ne putem proiecta și curatoriza mediul pentru o viață mai împlinită, dar și ce influențe nedorite ne poate imprima acesta.

Am mai vorbit în materiale anterioare și dezvoltăm pe larg în cursul despre Process Communication Model despre cele șase dimensiuni care alcătuiesc arhitectura personalității umane și cât de valoros este sa luăm decizii si să construim relații care țin cont de propriul profil.Dar când vine vorba de cuplu, cât de important este să cunoaștem profilul partenerului și cât de provocator este să ne armonizăm cu el sau ea? Ți s-a întâmplat vreodată să ai discuții despre banii în relație, dar să constați că pentru unul dintre voi sunt mai importante valorile decât împărțirea egală a veniturilor și obligațiilor? Dar să îi ceri partenerului să facă ceva, si să constați că îi ia atât de mult să o facă încât ajungi să o faci tot tu? Sau poate ai avut vreodată nevoie doar să fii ascultat, iar celălalt a încercat să-ți dea soluții și asta a dus la conflict. Vorbim în acest Brain Food pe larg despre cum ne influențează arhitectura personalității relațiile de cuplu și ilustrăm ideile din model pe cuplurile din echipa Mind Architect pentru a încerca să descoperim ce putem face pentru a avea relații hrănitoare, în ciuda diferențelor de personalitate.

Ce simți când te urci pe scenă și te pregătești să susții o prezentare în fața publicului? Ai avut vreodată emoții, ai simțit că îți transpiră palmele sau că  îți tremură vocea? Ce gânduri ti-au trecut prin minte? Multor vorbitori li se întâmplă, ca, aflați în fața publicului, să se gândească inclusiv că ceea ce au de spus nu e destul de bun sau interesant pentru public. Că vor fi judecați sau combătuți. Am vorbit într-un Brain Food anterior cu Ioana Jongsma despre emoțiile în public speaking și am aflat că acestea sunt naturale și, mai mult, ne pot fi chiar utile în conexiunea cu oamenii din fața noastră. Astăzi încercăm să aflăm cât de importantă este încrederea în sine și să învățăm de la Ioana cum o exersăm pentru a ne prezenta mai încrezători cu fiecare nouă prezentare.