BRAIN FOOD ©

“Facem cum a spus șeful!”“Așa s-a hotărât de mai sus, n-avem noi ce face”“Dacă așa a zis șeful, nu îi contestăm decizia”Care este diferența dintre un șef și un lider și ce îl face pe cel din urmă să fie preferat de către membrii unei echipe? De ce inspiră un șef frică sau de ce își încurajează subalternii să fie mai degrabă dependenți de el? Ce îl face pe un lider, în schimb, să își motiveze subalternii să fie autonomi, să se dezvolte și să construiască abilități noi? Există mai multe stiluri de leadership? Când sunt acestea utile și cărui tip de lider i se potrivesc? Vorbim în acest episod cu Tudor Moțoc despre stilurile de leadership așa cum le descrie Daniel Goleman în cartea sa, Primal Leadership.

Ai simțit vreodată că ți-au fost cerute lucruri pe care le-ai făcut, dar apoi ai simțit disconfort în legătură cu acordul tău? Dar că ai fost pus în fața faptului împlinit, fără să ți se ceară acordul și nu ai putut să exprimi nevoia de a fi fost întrebat? Cum arată limitele sănătoase și cum le stabilim? Care este diferența dintre limite și opoziție și cum ne asigurăm că nu punem limite prea rigide? Cum arată prea multă flexibilitate sau prea multă rigiditate și cum reușim să le echilibrăm pe cele două. Vorbim în acest Brain Food cu psihoterapeutul Alexandra Irod și răspundem acestor întrebări și multor altora.

Cum ne-a afectat evoluția calitatea respirației? Care a fost, pentru căile aeriene, sacrificiul care a trebuit făcut pentru a crește în dimensiune creierul unei specii care devenea din ce în ce mai inteligentă? Care sunt efectele pe care le suferim astăzi pentru schimbările structurale prin care au trecut craniile noastre pentru a ajunge la forma curentă? Știm deja că practicile de respirație pot avea efecte benefice asupra stării noastre de bine. Știm, însă, ce rol are fiecare nară în respirație și ce efecte produce fluxul de aer inspirat pe fiecare dintre ele? De ce și cum ne afectează respirația pe gură atunci când nu putem inspira nazal? Află cum ne putem controla cele 2 ramuri din sistemul nervos autonom, ramura simpatică sau acelerația și ramura parasimpatică sau frâna, cu ajutorul felului în care respirăm.Și descoperă care este conexiunea dintre practicile de respirație documentate științific și performanță sportivă. Hai să descoperim împreună știința respirației și cum să aplici o serie de exerciții practice extrem de utile împreună cu Irina Costea, Coach și Neuromindfulness Practictioner.

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului nostru să se modifice pe parcursul vieții în funcție de experiențele pe care le trăim. În lumea care ne înconjoară învățarea nu este doar posibilă până la finalul vieții, ci și necesară. Trebuie ea, însă, să fie formalizată și ghidată de un sistem sau are fiecare dintre noi capacitatea să învețe autonom? Ți-ai creat vreodată un sistem propriu de a învăța informații sau abilități noi în care să simți că procesul este mai fluid și mai puțin mecanic? Câte lucruri noi ai învățat de când nu mai faci parte din învățământul formal? Vorbim astăzi despre cea mai importantă abilitate pentru viitor, învățarea autonomă, cât și structura și beneficiile ei cu Traian Brumă, cofondator al Universității Alternative și un om care a călătorit doi ani în jurul lumii pentru a înțelege cum funcționează învățarea autonomă și comunitățile auto-organizate.

De multe ori ne gândim la noi ca fiind diferiți de alte mamifere când vine vorba de cogniția noastră complexă, de capacitatea de a folosi limbaj, de a călători mental în timp și de a ne imagina lucruri.Dar când vine vorba de sisteme emoționale, oare suntem chiar așa de diferiți? Este iubirea o constantă universală a experienței emoționale? Dar nevoia de joc și joacă? E ceva ce face parte din biologia noastră, sau este o perioadă trecătoare din copilărie? Descoperă în acest Brain Food cele șapte sisteme afective universale descoperite de Jaak Panksepp, părintele neuroștiinței afective, și cum ne influențează ele viața emoțională și motivațională.Resurse:1. Jaak Panksepp, Archeology of the Mind, neurocercetător, 2012, carte

Trăim în orașe cu milioane de oameni, totuși ne simțim singuri. Locuim în blocuri cu zeci sau sute de vecini, dar nu îl cunoaștem pe niciunul dintre ei. Traversăm orașele în mașini bară la bară zi de zi, dar arareori ne uităm unii în ochii celorlalți. Ce ne face să ne simțim izolați și singuri chiar și atunci când suntem înconjurați de oameni? De ce chiar aglomerările sunt cele care contribuie la sentimentul de singurătate? Vorbim în acest Brain Food despre cum arată izolarea într-o lume supraaglomerată, dar și ce putem face pentru a ne reconecta cu noi înșine și cu ceilalți, împreună cu Eduard Ezeanu, coach și trainer și psihoterapeut cognitiv-comportamental.Resurse:1. Catherine M. Pittman & Elizabeth M. Karle, Rewire Your Anxious Brain: How to Use the Neuroscience of Fear to End Anxiety, Panic, and Worry, carte, 20152. Michael W. Otto & Stefan Hofmann, Cognitive Behavioral Therapy for Social Anxiety Disorder, carte, 2008

Cum arată independența financiară și când putem considera că am obținut-o? Dar, mai ales, care sunt pașii pentru a o obține? Suntem adesea prinși în așa-zisa roată de hamster, în care muncim toată viața, nu pentru noi sau bunăstarea noastră, ci pentru a îndeplini o serie de obiective pe care am învățat că e nevoie să le îndeplinim pentru a fi membri funcționali ai societății. Dar cum ar arăta, de fapt, împlinirea și starea de bine pentru noi dacă nu ne-am mai uita la creditul la casă, căsătorie și copii ca fiind obligatorii, ci ne-am uita, în schimb, la ce ne dorim, de fapt, să obținem? De unde putem începe în drumul spre independență financiară, care sunt instrumentele, de cât timp și, mai ales, de câți bani avem nevoie? Vorbim astăzi despre toate acestea și multe altele cu Cristina, fondatorul proiectului Primul Milion, un proiect de educație financiară care își propune să ajute cât mai mulți români să dezvolte o relație mai sănătoasă cu banii și să facă pași zilnici către independeța financiara la care toți visăm. 

Sunt într-adevăr bărbații de pe Marte și femeile de pe Venus? Există diferențe psihologice fundamentale între cele două sexe, sau sunt ele mai degrabă construite de societate? Sunt bărbați într-adevăr mai conștiincioși și femeile mai agreabile? Care dintre sexe este, pe medie, mai predispus la depresie și anxietate, dar la sociopatie? Ar trebui să se joace toți băieții cu soldăței și toate fetele cu păpuși?Explorăm în acest Brain Food despre diferențele între sexe din perspectivă biologică, dar și a personalității și deschidem conversația despre cum percepția noastră despre acestea este amplificată și alterată de relieful educațional și cultural. Resurse:1. Sex differences in human neonatal social perception, Jennifer Connellana, Simon Baron-Cohena, Sally Wheelwrighta, Anna Batkia, Jag Ahluwaliab, studiu, 2000 - https://www.math.kth.se/matstat/gru/5b1501/F/sex.pdf2. Behavioral gender differences in the neonatal period according to the Brazelton scale, articol, 2006 - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16814961/3. Experience-independent sex differences in newborn macaques, articol, 2016 - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4726418/4. Hold on to your kids, Gabor Mate, Gordon Neufeld, carte, 2004 5. Behave, Robert Sapolsky, carte, 2017